Acasă MEDIU MEDIU: AMBIŢII MARI, REZULTATE ANEMICE. CELE MAI MARI STATE DE PAVILION EUROPENE...

MEDIU: AMBIŢII MARI, REZULTATE ANEMICE. CELE MAI MARI STATE DE PAVILION EUROPENE PE ULTIMELE LOCURI LA CAPITOLUL POLITICI ȘI STRATEGII ÎN MATERIE DE SCHIMBĂRI CLIMATICE

Teoretic Romania are o strategie dar practic lipsește cu desăvârșire

88
0

Transportul maritim emite 3% din emisiile globale de CO2 – iar emisiile cresc de la an la an. Totuși, acesta rămâne unul dintre puținele sectoare ale economiei globale fără obiective specifice de reducere a emisiilor.

Un raport publicat de grupul de cercetare Transport & Environment (T&E) pe 22 Martie 2018 arată că cele mai importante națiuni din Europa implicate în industria de transport maritim sunt printre cele mai slab poziționate în ceea ce privește masurile adoptate împotriva schimbările climatice, în conformitate cu rezoluția IMO.

 

Ambiția europeană de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul maritim este condusă de Germania, Belgia și Franța, conform unui nou clasament. Primele trei țări, urmate de Olanda, Spania, Suedia și apoi Marea Britanie, Danemarca, Luxemburg și Finlanda, au fost cele mai active în promovarea unui plan eficient privind clima care să fie agreat de Organizația Maritimă Internațională (IMO).

România se află în a doua parte a clasamentului pe locul 16 din 24 având punctaj negativ. La o analiză mai atentă se poate observa ca poziția României în top este decisă de numărul mic de nave înregistrate sub pavilion romanesc. „Norocul” nostru că nu mai avem flotă, altfel am fi fost și mai jos în clasament.

Cei mai slabi performeri din clasament sunt Grecia, Cipru, Italia, Portugalia și Croația. Cele mai mari registre navale ale UE, Malta, Grecia și Cipru, au primit aproape exclusiv puncte negative, având în vedere lipsa de atitudine a acestora în negocierile privind schimbările climatice.

Clasamentul, bazat pe observațiile și propunerile adresate IMO de către țările UE, a fost elaborat de ONG-ul Transport & Environment (T & E), având la baza un chestionar simplu.

Întrebările au fost grupate în doua categorii: un obiectiv de reducere sectorială pe termen lung și măsurile de reducere a emisiilor pe termen scurt (înainte de 2023). Fiecare categorie cuprinde alte întrebări specifice, așa cum sunt descrise în tabelul de mai jos. Pe baza pozițiilor politice naționale declarate, statelor membre li se atribuie puncte (primare) pentru fiecare dintre întrebări.

Punctele pozitive sunt date în cazul în care un stat membru și-a exprimat sprijinul – scris sau verbal – cu privire la această chestiune în timpul negocierilor recente ale IMO. Sprijinul este recompensat cu puncte pozitive pe o scară între 1-5, în timp ce lipsa suportului este penalizată cu un punct negativ (-1); totuși, lipsa de sprijin pentru 3 dintre întrebări nu este sancționată cu un punct negativ.

Chestionar Nr maxim de puncte
Suport Lipsa suport
Sprijinirea unui obiectiv de reducere pe termen lung? 1 -1
Opțiuni specifice pentru o țintă pe termen lung Sprijinirea reducerii cu 100% a emisiilor de CO2 până în 2035? 5  
Sprijinirea reducerii emisiilor de CO2 cu 70-100% în volum până în 2050 în 2008? 3  
Sprijinirea reducerii cu 50% a volumului de CO2 cu 20% față de anul 2008? 1  
Sprijinirea reducerii emisiilor înainte de 2023? 1 -1
Măsuri specifice Susține reducerea obligatorie a vitezei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră? 1 -1
Susține decizia timpurie (2018) de a înăspri faza 3 a EEDI? 1 -1

 

Pe lângă cele prezentate mai sus, în plus, statele membre mai primesc puncte suplimentare (secundare) în funcție de punctele principale ponderate de tonajul de transport maritim înregistrat.

Tonajul mare “recompensează” campionii acțiunilor împotriva schimbărilor climatice cu puncte pozitive suplimentare, în timp ce îi “penalizează” pe codași cu puncte negative suplimentare.

Motivul principal este că tonajul reprezintă o sursă de putere formală și informală la IMO, deoarece tonajul relativ influențează procesul de luare a deciziilor.

Pe locul 1 în clasament e Germania cu 7,21656 puncte totale (+7pct. primare) iar pe ultimul loc e Grecia cu -4,88441 puncte (-4pct. primare).

La fel ca ultimele 8 clasate, Romania are un punctaj primar de -4 pct. (-1 termen lung, -3 termen scurt), și -4,00069 punctaj general. Diferența intre ocupantele ultimelor locuri a fost făcută de tonajul de transport maritim înregistrat (conform datelor UNCTAD 2017).

Este de remarcat punctajul de 58,304pct. acordat tonajului aferent României la mia de tone deadweight. Acesta este penultimul din clasament la aceasta „categorie” fiind devansat doar de Slovenia – care are singurul punctaj subunitar 0,702pct.

România a publicat (adoptat ar fi prea mult spus) prin Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020. în acest document la capitolul Transport, subcapitolul Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitatea de transport, pagina 13 regăsim următorul text:

„Trebuie menționat faptul că România nu dispune de o flotă maritimă și nici de companii de cercetare în domeniu; ca urmare, transportul maritim nu este luat în considerare în cadrul Strategiei.”

Clasamentul mai arată, de asemenea, diviziuni geografice profunde între țările din nordul UE care demonstrează o ambiție mai mare și statele din Europa de Sud și de Est, care sunt, în general, mult mai puțin ambițioase cu privire la obiectivele și măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Singura excepție este Spania care ocupă locul 5, deși poate fi considerată o țară sudică a Europei.

Topul cuprinde cele 23 de țări din UE ce au ieșire la mare plus Luxemburg, care, în ciuda faptului că nu este o țară maritimă, deține un registru activ de transport maritim.

Datorită rolului său (neutru) de coordonare în calitate de președinție în exercițiu al Consiliului UE în materie de transport maritim, poziția națională a Estoniei nu poate fi evaluată în mod fiabil față de celelalte țări ale UE

Se pare că țările UE cu cel mai mare tonaj înregistrat au cel mai slab nivel de implicare în acest domeniu.  Acest lucru sugerează că țările cu registre navale mari susțin în mare măsură poziția de lobby a industriei, care se opune obiectivului ambițios al Acordului de la Paris privind reducerea emisiile de gaze cu efect de seră.

Este de așteptat ca IMO să convină asupra planului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul reuniunii comisiei de mediu, care se va desfășura luna viitoare.

IMO se va întruni în aprilie 2018 pentru a adopta strategia inițială privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru sector, la peste 20 de ani după ce a fost prima dată însărcinată cu Protocolul de la Kyoto în 1997.

Problemele-cheie de pe masa de discuții sunt:

  • acord cu privire la un obiectiv de reducere a emisiilor pe termen lung;
  • angajamentul de a lua măsuri imediate;
  • și lista scurtă a măsurilor de reducere pe termen scurt, mediu și lung.

Măsurile imediate aflate în discuție includ limitele de viteză operațională ale navelor și standardele mai stricte de eficiență pentru navele noi, deoarece există o suprapunere masivă față de indicele slab de proiectare a eficienței energetice (EEDI).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here